8 Personalitate şi reactii de fond. .

Reacţia de fond poate fi in cel mai bun caz reprimată, insă cu efecte importante din cauza clivării mesajului, intre starea afectivă şi discursul cognitiv. Reacţiile de fond sunt rezultatul fundamentelor personalităţii subiectului, condensat al istoriei sale şi, prin beneficiile consolidate, sunt stabile. Prin urmare, in situaţiile conflictuale de comunicare individul poate reacţiona ca:

a) buldozer – reacţie agresivă, autoritară, dominantă, care urmăreşte supunerea fără echivoc a interlocutorului. Celălalt nu are importanţă pentru că este o prelungire narcisică a intereselor personale. Această reacţie spontană indică breşe narcisice importante. Reacţia conduce la extinderea conflictului, atacul şi contraatacul dur deteriorează relaţiile dintre parteneri şi conduc la eşecul relaţiei;

b) papă-lapte – este persoana pasivă care nu opune rezistenţă atunci cand ii sunt incălcate flagrant interesele vitale. Sunt persoane pentru care interlocutorii au o statură „impunătoare” pe care o respectă cu orice preţ. Unica alternativă este obedienţa şi acceptarea nevoilor celuilalt.

c) delicatul – este o „specie” a reacţiei de papă-lapte, camuflează o atitudine ofensivă reprimată, specifică personalităţii dependente. Este adeptul relaţiei coezive şi liniştite, relaţie pentru care işi ascunde propriile interese. Teama specifică a „delicatului” este de a nu leza interlocutorul şi de a nu se confrunta cu furia sa. Chiar dacă este conştient de propriile interese, consideră că „gratificarea” trebuie amanată in beneficiul menţinerii unei relaţii amiabile;

d) evitantul – se caracterizează prin fuga din faţa conflictului, concretizată fie prin refuzul oricărei situaţii cu potenţial conflictual, fie prin abandonare prematură. Evitantul nu are capacitatea de a suporta tensiunea confruntării şi consecinţele acesteia. Eludează propunerile partenerilor, dar nu face propuneri, nu luptă dar nici nu cedează. Este mai curand reacţia specifică structurii pasiv-agresive.