47. Limbajul paraverbal. Limbajul spaţiului şi lucrurilor.

Limbajul paraverbal.
Este instrumentul actorilor, aşa cum limbajul neverbal al corpului este instrumentul mimilor. Pentru manageri, deprinderea de a folosi în mod adecvat limbajul paraverbal este foarte importantă în comunicarea de influenţaare, convingere şi suportivă. Poate adăuga bogăţie sau confuzie comunicării. Paralingvistica – ştiinţa vocii umane- are în vedere, în contextul comunicării, următoarele aspecte:

Calităţile vocii - Domeniu de frecvenţe, controlul mişcării buzelor, articularea cuvintelor, ritm, rezonanţa vocii, viteza de vorbire;

Caracteristicile vocale - Râs, plâns, şoptit, oftat;

Parametrii vocali- Intensitatea, înălţimea şi extensia vocii;

Separatorii vocali - Îî,ăă,mm,aa; pauzele etc.

Limbajul spaţiului


Fiecare individ tinde sa mentina o distanta intre el si celelalte persoane sau lucruri. Isi creaza un “spatiu-tampon” de o anumita marime, forma sau grad de permeabilitate, care are importante functii psihosociale: de protectie, intimitate, siguranta, odihna, reverie.
Deosebim astfel:
1. Zona intima, ce se intinde de la suprafata corpului pana la o distanta de 46 cm. Este zona cea mai importanta pentru om si cea mai aparata. Doar celor apropiati emotional (indragostiti, parinti, copii, sotul, sotia) le este permis accesul in ea.
2. Zona personala e cuprinsa intre 46 cm si 1,22 m. Distanta personala ne protejeaza fata de atingerea celorlalti si asigura comunicarea verbala optima. Interlocutorii isi pot strange mana, act care se face de regula pe un “teren neutru” incheietura mainii aflandu-se la limita zonei intime a interlocutorilor.
3. Zona sociala desemneaza spatiul personal pe care-l mentinem atunci cind intram in relatii oficiale, impersonale cu cineva. De exemplu, in relatiile de serviciu, relatii fata de necunoscuti (fata de vanzator, fata de factorul postal, de noul angajat), relatii din care elemenrul de intimitate este inlaturat total. Distanta prin care evitam contactul corporal este mentinuta prin amplasarea unor bariere, a unor obiecte-tampon intre interlocutori, cum ar fi de exemplu, biroul, catedra, ghiseul, scaunul amplasat la cativa metri distanta.
4. Zona publica, peste 3,60 m, e distanta corespunzatoare atunci cand ne adresam unui grup mare de oameni, in care comunicarea si-a pierdut aproape in totalitate caracterul interpersonal. Este totodata distanta care se mentine (in salile de tribunal) intre politicieni si ziaristi la conferintele de presa, intre comandant si trupa.
Situatiile de aglomeratie din autobuz, lift, la cinema, cand zonele intime ne sunt 
invadate de necunoscuti, ne creaza iritate si stanjeneala. Oamenii adopta in astfel de situatii un comportament impersonal, vorbind sau miscandu-se cat mai putin cu putinta. Allan Pease (1993) aminteste citeva reguli pe care oamenii le aplica in astfel de situatii, reguli care prevad:
1. Nu ai voie sa vorbesti cu nimeni, nici chiar cu cei pe care ii cunosti.
2. Trebuie sa eviti ca privirea ta sa se intalneasca cu privirile altora.
3. Sa pastrezi o expesie de “jucator de pocher”, fara sa afisezi vreo emotie.
4. Daca ai o carte sau un ziar, sa creezi impresia ca esti cufundat in citirea lor.
5. Cu cat aglomeratia e mai mare, cu atat iti poti permite mai putine miscari ale trupului.
6. In lift sa urmaresti cifrele care indica etajele.

Limbajul lucrurilor 

Prin limbajul lucrurilor înţelegem colecţiile de orice fel, obiectele de uz casnic, bijuteriile, podoabele, hainele, lucrurile cu care omul se înconjoarã.Îmbrãcãmintea, podoabele, accesoriile vestimentare comunicã apartenenţa persoanei lagenul biologic (bãrbat/femeie), la o clasã de vârstã (tânãr/matur/bãtrân), la o categoriesocio-economicã (ţãran/orãşean; patron/muncitor), la o profesie sau alta (militar, preotetc.). Este imposibil sã fii îmbrãcat şi sã nu transmiţi celorlalţi

ipso facto cine eşti şi cum percepi tu lumea. Susan B. Kaiser (1985, 7) are dreptate când afirmã, în prefaţa la TheSocial Psychology of Clothing and Personal Adornment  , cã „îmbrãcãmintea şi înfãţişareasunt simboluri vizibile care influenţeazã interacţiunile cu alţii, comunicarea interpersonalã